miercuri, 25 aprilie 2018

Lupta hipersonică

În timp ce SUA anunţă bugete fabuloase pentru dezvoltarea armelor hipersonice, China construieşte o fabrică de motoare care va sta la baza viitoarelor vehicule hipersonice low cost. Oricine citeşte ceea ce am scris şi-ar putea imagina că la chinezi, aşa cum ne-a obişnuit comportamentul economic actual, s-a trecut rapid prin stadiile cunoscute, anume cercetare, concept, „producţie scumpă”, ajungându-se la optimizarea care conduce în final la produsele low cost. În realitate, de la cercetare şi concept, chinezii elimină faza de „producţie scumpă”, propunându-şi direct dezvoltarea produselor optime din punct de vedere al preţurilor. Este o revoluţie în sine.

marți, 24 aprilie 2018

Înapoi la RPR

Dacă vă întrebaţi care-i motivul pentru care procurorii au salarii cuprinse între 15 000 şi peste 30 000 lei, aflaţi că asta se întâmplă deoarece merită. Ştiu, vă veţi uita probabil surprinşi, dar vă spun că nu e nicio glumă în ceea ce priveşte afirmaţia mea: un procuror chiar merită banii aceia. Mai mult, vă voi spune că, dacă aş fi la butoane aş lua decizia măririi salariilor procurorilor. O sumă corectă ar porni de pe la 10 000 EUR/lună şi n-aş plafona-o. A fi procuror, oameni buni, e un lucru măreţ.

Recunosc, precum mulţi dintre dumneavoastră, am trăit în negură, aducând critici acestei brave îndeletniciri a omului. O făceam din neştiinţă! Sper totuşi că-mi va fi iertat acest episod de rătăcire, mai ales în condiţiile în care ieri m-a lovit iluminarea, realizând nobleţea acestei meserii şi faptul că reprezentanţii ei trudesc în folosul nostru pe nişte salarii care aparent sunt mari, în realitate ele fiind unele de mizerie, insuficiente pentru a răsplăti aceste suflete nobile.

luni, 23 aprilie 2018

Cine suntem noi, cine eşti tu?

Înecaţi într-o supă propagandistică radicală, dependenţi din ce în ce mai mult de „cordonul ombilical” media, ajungem să ne rătăcim chiar şi atunci când vine vorba de propria identitate. Din punctul meu de vedere, extrem de mult, dacă nu tot din ceea ce ni se întâmplă, este cauzat de o proastă percepere a identităţii proprii. Multe dintre răfuielile politice, dintre „poziţiile ideologice ireconciliabile” sunt cauzate de faptul că participanţii efectiv n-au habar despre identitatea lor.

sâmbătă, 21 aprilie 2018

Războaiele momentului

Atacul SUA asupra Siriei n-a avut doar un rol simbolic, marcând „depăşirea liniei roşii” de către al Assad. E o prostie, o enormitate să credem aşa ceva. Mai ales în condiţiile în care ruşii prezintă dovezi conform cărora „atacul chimic” a fost o operaţiune clasică sub steag fals. La fel ca şi otrăvirea lui Skripal. La fel ca multe alte minciuni ale contemporaneităţii. Şi dacă n-a fost ceea ce s-a pretins a fi, atunci ce-a fost?

joi, 19 aprilie 2018

Burlănizarea României

Ceea ce s-a petrecut ieri la FRF este simptomatic şi mai mult decât relevant pentru ceea ce înseamnă amestecul securităţii în orice. Gândiţi-vă ce-a însemnat în trecut Federaţia Română de Fotbal şi ce mai înseamnă acum. Mai ţineţi minte marile victorii ale „naţionalei” autohtone? Mai ţineţi minte perioada de glorie a fotbalului nostru? Ironia amară face ca reprezentantul singurei generaţii care a făcut cu adevărat performanţă la nivel mondial să fie învins la scor de către un tablagiu de care n-a auzit nimeni niciodată nimic. Un tablagiu care conduce de ceva vreme destinele Federaţiei spre prăbuşirea definitivă.

marți, 17 aprilie 2018

Cascada dezastrelor

Am început cu un preşedinte care lua lumina de la Moscova, capabil abia în al treilea mandat să înţeleagă că s-a schimbat farul călăuzitor chiar şi pentru părticica asta de lume.

Am continuat cu un aerian care nici el nu ştia ce căuta în viaţa lui. Incapabil să înţeleagă realităţile simple, a fost jucat de securişti fix cum au vrut ei. S-a distrus economia, s-au distrus băncile, s-a făcut praf totul. De-atunci datează şi primele semne de servilism bălos. După ce Ceauşescu avusese curajul să spună verde-n faţă lucrurile şi să stea vertical în faţa oricui, nea Nelu se aplecase mai cu discreţie, dar extrem ca ghiocelul în faţa Moscovei, a venit rândul ţapului să ne arate cu poziţia caprei în faţa americanilor. Atunci ne-am făcut praf din punct de vedere al demnităţii, stând capră la americani şi alimentându-i pe la spate pe sârbi, ca o confirmare a curvăsăriei noastre. Şi, mai mult, ca să arătăm că suntem conformi, am acceptat planul de distrugere programatică a întregii economii, o răzbunare post-mortem a marii finanţe pe bietul Ceauşescu. Pesemne omorârea lui ca pe un câine nu le fusese îndeajuns, economia pe care-o ridicase stându-le ca un ghimpe în inimă. Până la urmă, ţapul incompetent, lansatorul politicii curvo-căprismului a sfârşit-o ca bătaie de joc a gradaţilor plictisiţi.

luni, 16 aprilie 2018

Audierea şi bostănăria viitorului

Ocupaţi cu treburile războiului sirian am uitat de audierea din Senat a lui Zuky, chestiune care mi s-a părut un fel de punere bombastică în scenă a unei piese bulevardiere de extrem de prostă factură. Practic te-apucă râsul atunci când îi auzi pe unii umplându-şi gura de „ce-a păţit Zuckerberg” la Senat, ce i-au făcut ăia s.a.m.d.

Păi totuşi, ce-a fost acolo? Gigel ăla s-a dus pentru că altfel era penal, şi-a pus poalele în cap într-un mod oligofreno-patetic, ceva de genul „îmi asum eu, eroul, toată vina”, prostovanii au fotografiat, filmat şi transmis celorlalţi prostovani din fotolii ceea ce trebuiau să audă: că Senatul e puternic şi că Zuki, bietul de el, a fost îngenuncheat. Şi proştii au crezut!